sâmbătă, 25 mai 2013

In legatura cu initiativa Antenei 3 din data de 27. 05. 2013

Mișcarea „Sarmisegetuza”
SC Nr.211/PI/05.04.2000 / Tribunalul Timiș
Sediu: Timisoara, str. Salciei nr.2, sc.C, ap.2
E-mail: miscarea.sarmisegetuza@gmail.com
Adresa Web-site: www.lorin-fortuna.ro
Telefon: 0256/446595
Nr. 4/24.05.2013
Comunicat
În legătură cu consecințele ezoterice, de tip punitiv, nu doar posibile, ci chiar
probabile, a se produce asupra capitalei Statului Român, în cazul în care în
data: 27.05.2013, în cadrul perimetrului teritorial asociat, din punct de vedere
ezoteric, teritoriului capitalei, se va produce o acțiune, publică, constând într-o
deosebit de gravă agresiune ezoterică, asupra unui simbol principal, de tip
heraldic, care reprezintă, din punct de vedere ezoteric, Statul Român
1. Secvența numerologică: 27.05, ca secvență specific calendaristică, aferentă calendarului gregorian (la
nivel de lună, respectiv de zi), constituie una dintre cele mai importante secvențe calendaristice, la nivel
lumesc, datorită faptului că în data calendaristică, specifică aceluiași tip de calendar, dar în varianta
anterioară, nemodificată, în scop de actualizare (numită: iuliană): 27.05.1600, s-a înfăptuit, de către
Domnitorul Statului Valahia: Mihai Pătrașcu (numit, popular: Viteazul), și celebrat, oficial și public, în orașul
Alba-Iulia, constituirea primului Stat care a integrat în cadrul perimetrului său, teritoral, statal, în întregime,
acea parte a teritoriului lumesc care include, în componența sa, teritoriul în care masivul muntos, numit, în
prezent: Carpați, formează litera: D, care (din câte cunoaștem) este unul dintre simbolurile ezoterice,
specific natural-tectonice, cele mai importante, care au fost amplasate, în cadrul Lumii în care existăm, la
crearea acestei Lumi, de către Creatorul Principal al Lumii, în cauză, care (tot din câte cunoaștem) deține, în
prezent, funcția de conducere supremă, denumită: Conducător-Suprem al Ansamblului Creaționist,
Suprem, de Lumi Create, în mod specific: civilizațional-virtual, al cărui nume, cunoscut, ca atare, de către
anumiți inițiați, în Ezoterism, inclusiv în prezentul Lumii în care existăm și evoluăm existențial, este:
Dominos.
2. Expunerea informațională, anterioară, explică, din punct de vedere ezoteric, de ce perimetrul teritorial,
menționat anterior, a fost atât de disputat, în cursul istoriei Lumii în care existăm, în scopul de a fi inclus în
perimetrul teritorial al unor State existente, respectiv de ce atâtea Populații migratoare au migrat spre
acest perimetru teritorial, în scopul de a se stabili în respectivul perimetru, precum și, respectiv, în scopul
de a constitui un Stat, care să includă perimetrul teritorial, menționat anterior, dar, totodată, și de ce Statul
Român (care, în prezent, include în cadrul perimetrului său teritorial, statal, perimetrul respectiv) este
supus unor presiuni, deosebit de puternice, atât din exterior, dar și din interior, de a se dezintegra,
teritorial, sau doar în scopul de a extrage, în mod samavolnic, din teritoriul său, statal, perimetrul teritorial,
menționat anterior.
3. Informațiile transmise, anterior, mai explică, din punct de vedere ezoteric, și de ce în secvențele
calendaristice (specifice calendarului gregorian) care includ secvența calendaristică, considerată, din punct
de vedere ezoteric, ca fiind de importanță fundamentală (menționată anterior), se organizează acțiuni de
1
agresiune, specifice, cu efect agresional, de tip ezoteric, deosebit de puternic, asupra Statului Român, în
vederea subminării stabilității sale, statale, din punct de vedere ezoteric, cum apreciem că este și acțiunea
de agresiune ezoterică asupra simbolului heraldic, principal, al Statului Român: drapelul statal al României,
anunțată, public, de către conducerea postului, privat, de televiziune: Antena 3, că va fi organizată în data
calendaristică (specifică calendarului gregorian): 27.05.2013, într-un perimetru teritorial, asociat, din punct
de vedere ezoteric, perimetrului districtual în care există și funcționează, în prezent, ca ființă colectivă de
tip locațional: capitala Statului Român.
4. Tot în contextul informațional, expus anterior, evocăm ca o acțiune de agresiune ezoterică, similară,
apreciată (din câte cunoaștem) tot ca fiind deosebit de gravă, acțiunea de profanare a simbolului heraldic,
de importanță principală, de tip drapel, al organizației continentale: Uniunea Europeană, comisă tot în
perimetrul teritorial al capitalei Statului Român, și, mai ales, în cadrul perimetrului teritorial, instituțional,
al instituției fundamentale, de putere, în Stat, a Statului Român: Parlament, în data calendaristică (specifică
calendarului gregorian): 09.05.2013 (numită, popular: Ziua Europei), dată care constituie, ca secvență
numerologică, calendaristică (din câte cunoaștem), o dată calendaristică de importanță, ezoterică,
principală, la nivel continental, pentru evoluția existențială a Continentului Europa, în care suntem
integrați, din punct de vedere statal, cu precizarea ca acțiunea de agresiune ezoterică, în cauză, a fost
organizată și realizată de către aceleași grupări de interese specifice, de tip ocult, subversiv și, mai ales,
distructiv, la nivel statal (care, din câte cunoaștem, sunt și cele care promovează, în principal, așa-numita:
„noua ordine mondială”), care, prin reprezentanții lor, principali, din România, au anunțat, public, și
organizarea evenimentului din data: 27.05.2013, la care ne-am referit anterior.
5. Cu acest prilej, dorim să facem cunoscut opiniei publice, din România, aflată, din nenorocire, încă într-o
cvasi-totală necunoștință, informațională, de cauză, în ceea ce privește acțiunea de agresiune ezoterică,
respectiv consecințele la care se expun ființele colective (FC), de tip locațional (exemplu: Statul Român),
precum și FC, de tip populațional (exemplu: Populația României), care, ca FC, trebuie să știe că (chiar aflate
în necunoștință, parțială sau chiar totală, de cauză) dacă vor accepta să devină complice la producerea
unor asemenea agesiuni ezoterice, apreciate ca deosebit de grave, cu precizarea, suplimentară, că o
asemenea agresiune, ezoterică, s-a mai produs, împotriva României, și în data calendaristică (specifică
calendarului gregorian): 27.05.2009, când s-a adoptat, în mod oficial, dar corespunzător ocultat, din punct
de vedere public, hotărârea de implementare, la nivel societal, în România, a așa-numitului: Codex
Alimentarium (cu efecte, cunoscute și chiar reclamate, în mod public, în prezent, ca fiind distructive, la
nivel populațional), prin toxifierea, deliberată, a alimentelor fabricate, pe cale industrială, specific
alimentară, dar efectuată în mod ocult și subversiv, inclusiv printr-o mistificare, corespunzătoare, asupra
Populației României.
6. Având în vedere, inclusiv, recenta furtună (produsă în data: 23.05.2013), care, ca eveniment
meteorologic, specific, de tip punitiv, pentru asociația noastră, a constituit un semnal, corespunzător, de
alarmă ezoterică, preventivă (deoarece a afectat, în principal, capitala Statului Român), facem cunoscut,
public, pe această cale, că, în absența unui Institut, oficial, de Stat, cu obiectivul, principal, de a efectua
cercetări din punct devedere ezoteric, inclusiv în scopul apărării României, de agresiuni specific ezoterice
(refuzat, cu obstinație, a se înființa, de către toate Guvernele, post-revoluționare, care au guvernat
România, după înfăptuirea Revoluției Române din decembrie 1989 - RRD-1989, în condițiile în care
solicitările, de înființare, efectuate atât la nivel public, cât și oficial, inclusiv de către organizația noastră, nu
au lipsit), ne vedem obligați a acționa, mai ales din punct de vedere ezoteric (adică prin modul de acțiune
2
care ne este specific), cu toată priceperea și forța ezoterică, de care dispunem, nu doar pentru a
contracara, ci și pentru a pedepsi, corespunzător, din punct de vedere ezoteric, în măsura posibilităților,
acele grupări de interese, specific, dar și ocult și respectiv subversiv, organizate, pe care le-am nominalizat,
explicit, în cadrul unui comunicat anterior (aferent acțiunii de profanare ezoterică a simbolului de tip
heraldic: drapelul Uniunii Europene), reiterând și în finalul prezentului comunicat, pentru a atrage,
corespunzător, atenția, nu doar a conducătorilor care au aprobat organizarea acțiunilor de agresiune
ezoterică (menționate anterior), cât, mai ales, pentru Populația României, că, din punct de vedere ezoteric,
organizarea unor acțiuni specific exchibiționiste, în scop, aparent, populist, respectiv publicitar, dar, de
fapt, în scop de agresare, specific ezoterică (pentru a realiza, astfel, „recorduri”, dorite a fi înscrise în așa-
numita: „Carte a recordurilor”), nu doar că nu cinstesc simbolul heraldic, în cauză, ci, de fapt, îl necinstesc
și chiar îl profanează, prin desfășurare la sol (și nu prin înălțare, așa cum ar fi normal, sau prin desfășurare,
dar numai pe sicriul unor personalități autentice, de nivel societal, efectuată cu solemnitatea necesară), și
nu prin călcare, în picioare (așa cum s-a procedat, în cadrul acțiunii de agresiune ezoterică, a simbolului
heraldic, reprezentat de drapelul Uniunii Europene), cu consecințe ezoterice, malefice, la nivel existențial,
atât asupra organizațiilor reprezentate, ezoteric, prin simbolurile heraldice, respective, cât și asupra
Populațiilor aferente.
Președinte
Lorin Fortuna

joi, 23 mai 2013

Referitor la piesa de teatru" Dumnezeu e un mafiot", jucata la Teatrul National" MihaiEminescu" din Timisoara.

Mișcarea „Sarmisegetuza”
SC Nr.211/PI/05.04.2000 / Tribunalul Timiș
Sediu: Timisoara, str. Salciei nr.2, sc.C, ap.2
E-mail: miscarea.sarmisegetuza@gmail.com
Adresa Web-site: www.lorin-fortuna.ro
Telefon: 0256/446595
Nr. 3/22.05.2013
Comunicat
În legătură cu anumite acțiuni de protest, întreprinse împotriva Teatrului
Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara, pentru montarea și jucarea, în
actuala stagiune teatrală, a piesei de teatru: „Dumnezeu este un mafiot”,
autor: Nick Mancuso
Spre știință:
Conducerii Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara
Primăriei orașului Timișoara
Altor instituții și organizații interesate
Mass-media
1. Deși premiera spectacolului, montat la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara, a avut loc la
data 26.10.2012, protestul principal împotriva montării piesei de teatru, anterior menționate, s-a
desfășurat abia în data: 09.05.2013, începând cu trimiterea unei scrisori de amenințare către conducerea
Teatrului Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara, semnată: Iftimie Iancu, care s-a dovedit, însă, a fi un
personaj fictiv, ca urmare a cercetărilor efectuate, în acest scop, de către instituții abilitate, la solicitarea
conducerii Teatrului Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara (deoarece scrisoarea, în cauză, era nu doar
o scrisoare de protest, ci și una de amenințare, cu „represalii” corespunzătoare, în cazul în care nu va fi
schimbat titlul piesei, respectiv dacă nu va fi scoasă din programul teatrului în cauză).
2. Acțiunea menționată anterior a fost urmată de o avalanșă de alte acțiuni, de protest, în care s-au
implicat, în cea mai mare parte, dacă nu chiar în totalitate, organizațiile religioase care conduc, la nivel
provincial, respectiv districtual, respectiv local, activitatea religiilor și cultelor religioase de tip creștin
(hristic-christic), în variantele lor: ortodoxă, catolică, protestantă, sau derivată, în cadrul cărora, pe anumite
site-uri web (exemplificate la sfârșitul prezentei luări, publice, de poziție), în cadrul cărora, practicticanții
fideli și „militanți” ai respectivelor religii și culte religioase au fost, inclusiv, incitați să intre, în mod abuziv,
în sala de spectacol, atunci când se va mai juca piesa în cauză, și să întrerupă, în mod samavolnic,
desfășurarea spectacolului, pentru a opri astfel „blasfemia”.
3. Faptul că pe inițiatorii protestelor i-a deranjat mai mult titlul, decât conținutul piesei de teatru,
respective, denotă și prioritatea aspectului specific, propagandistic, pe care l-au avut în vedere, în cadrul
acțiunilor de protest, respective.
4. Referitor la titlul piesei de teatru, în cauză, aprecierea noastră este aceea că ar fi fost, probabil mai
potrivit, dacă autorul ar fi intitulat-o: „Dumnezeu poate fi mafiot”, în sensul că există Ierarhii de conducere
1
(Conducător Suprem: Demiurg, respectiv: Tartor, în funcție de caz), extra-lumești, care pot promova răul
societal, prin impunerea unei oligarhii-nemeritocratice, la nivel societal, denumite, în cadrul Lumii în care
existăm (dar în nedeplină sau chiar totală necunoștință, informațională, de cauză), în mod popular, însă
impropriu: „Dumnezeu”-Tartor, care se pot comporta nu doar în mod mafiot (în înțelesul uzual al acestui
cuvânt, pentru locuitorii Lumii în care existăm), ci chiar monstruos de sadic, meritând, deplin, calificarea
atribuită în titlul piesei de teatru, la care ne referim, după cum, însă, trebuie să se știe că există și Ierarhii
de conducere, denumite, tot popular și tot impropriu: „Dumnezeu”-Demiurg, extra-lumești, care
promovează binele societal, prin impunerea unei oligarhii-meritocratice, la nivel societal, în cadrul Lumii în
care existăm, precum și că cele două tipuri de Ierarhii de conducere (Tartor, respectiv: Demiurg), extra-
lumești, se pot confrunta, între ele, pentru a înclina balanța evoluției societale, în mai mare, sau în mai
mică măsură, de o parte, respectiv de alta (adică: între rău și bine), în cadrul anumitor perioade temporale,
din evoluția societală a Lumii, în care existăm, cu consecințe, corespunzătoare, asupra Populației lumești.
5. Nu ne propunem să dezvoltăm, mai mult, acest subiect, în cadrul prezentei luări, publice, de poziție,
deoarece este un subiect specific Ezoterismului (denumit, popular, și: Magie, respectiv, în alte contexte:
Șamanism, Kabalism ș.a.), care, din nenorocire, în prezent, nu doar în România, ci chiar la nivelul întregii
Lumi, în care existăm, nu se cercetează și nici nu se studiază, în mod corespunzător, mai ales din punct de
vedere public, ci doar se practică, dar, de regulă, mult mai mult, în mod ocult și subversiv, malefic (numit
popular: Ezoterism negru, în funcție de caz, sub forma: religioasă, masonică, sau chiar mafiotă ș.a.), și mult
mai puțin, în mod deschis și benefic (denumit popular: Ezoterism alb, în funcție de caz, sub formă
religioasă, dar și de optimizare performanțială, existențială, terapie individuală, respectiv socială, respectiv
societală ș.a.).
6. Pentru a da mai multă elocvență celor expuse anterior, dăm și câteva exemple, începând cu Mihai
Eminescu, care califica religia ca fiind:
„Religia - o frază de dânşii inventată,
Ca, cu a ei putere, să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi, din inimi, speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi, mizeri, viaţa toată,
Aţi mai purta osânda, ca vita de la plug?”
(Împărat și proletar)
și mărturisea că:
„Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Budha-Sakya-Muni”
(Eu nu cred nici în Iehova).
Mai semnalăm că în timpul Revoluției Române din decembrie 1989 (RRD-1989), la Timișoara, brusca
și neașteptata încălzire a timpului, în perioada 20-25.12.1989, a fost interpretată și chiar clamată, cu
entuziasm, prin scandarea sintagmei: „Există Dumnezeu!”. Referitor la scandarea, în cauză, trebuie
remarcat că deși s-a efectuat, de mai multe ori, în scandările respective nu s-a făcut nici o asociere cu
vreunul dintre numele utilizate, în acest sens, de către religiile care se practicau în România (adică: Hristos;
Iisus-Hristos), sau în afara României (exemple: Allah, Budha ș.a.). A fost perioada temporală, denumită
ulterior, ca „luminată”, a RRD-1989, eveniment societal aflat, probabil, sub coordonarea unui „Dumnezeu
luminat și benefic, la nivel societal”, după care a urmat contra-revoluția (realizată, în principal, la București,
prin confiscarea, de către Consiliul Frontului Salvării Naționale, și deturnarea, în timp, până la anihilare și
2
chiar pervertire a idelurilor RRD-1989), însoțită, atunci, și de o răcire, corespunzătoare, a vremii, aflată,
probabil, sub coordonarea unui „Dumnezeu întunecat și nebenefic, la nivel societal”.
Mai remarcăm, în același context, că singura rugăciune care s-a rostit, la Timișoara, în cor, în timpul
„Revoluției luminate”, a fost: „Tatăl nostru”, despre care trebuie să se cunoască faptul că este mult
anterioară constituirii fondului ideologic, religios, specific religiilor creștine (hristice), dovedite, însă, în
timp, ca oculte, subversive și chiar distructive, la nivel ființial, care au înlocuit relația firească „Tată-fiu” și
„Tată-fiică”, cu relația nefirească, din punct de vedere al oamenilor liberi: „Stăpân-rob” și „Stăpân-roabă”,
în cadrul religiei creștine-ortodoxe, respectiv cu relația: „Stăpân-serv(servitor)” și „Stăpân-servă
(servitoare)”, în cadrul religiei creștine-catolice. Precizăm, în contextul expus anterior, că deși printre
participanții la RRD-1989 au existat și reprezentanți ai religiilor, menționate anterior, dintre care unii chiar
s-au remarcat, în mod specific religios (prin partizanat corespunzător, încercând, inclusiv, să promoveze un
prozelitism, specific religios, în folosul religiilor, respectiv al cultelor religioase, ale căror interese le
reprezentau), încercările lor nu a fost însoțite de succesul pe care probabil și l-au dorit și chiar anticipat, în
condițiile respective.
În final, în legătură cu cele expuse anterior, sugerăm conducerii Teatrului Național „Mihai
Eminescu”, din Timișoara, ca, în specificul tradițional, civic, al orașului, dobândit tocmai prin înfăptuirea
autenticei RRD-1989 și întărit, ulterior, printr-un civism aparte, concretizat în cadrul unor multiple acțiuni
de protest (inclusiv în perioada temporală, în care, la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara, s-a
desfășurat premiera piesei de teatru, în cauză, perioadă, în care s-a încetățenit, pentru oraș, calificativul:
„Timișoara-avangarda civică a României”), ca cel puțin unul dintre spectacolele cu piesa de teatru, la care
ne-am referit, să fie precedat, sau urmat, de o dezbatere, cu asistență publică, coordonată de un
moderator adecvat, la care să participe un număr relativ restrâns de persoane, dar competente și, mai ales,
de bună credință, cât și de bună voință, civică.
Bibliografie:
1. http://www.pressalert.ro/2013/05/dumnezeu-e-un-mafiot-se-va-juca-la-teatrul-national-din-timisoara-cu-
politisti-inarmati-la-usa-din-cauza-amenintarilor-vezi-continutul-scrisorii-avertisment/
2. http://www.tion.ro/capii-bisericilor-din-banat-acuza-de-blasfemie-teatrul-national-timisoara/1289571
3. Statul laic: http://lorin-fortuna.ro/reviste/statul_laic.pdf
4. http://deveghepatriei.wordpress.com/
5. http://ro.tntimisoara.com/dumnezeu-e-un-mafiot/
Președinte
Lorin Fortuna

luni, 20 mai 2013

Propunere de Revizuire a Constutiei- Partea a- III-a

Grupul Constituțional „Timișoara”
Telefon: 0256/446595
E-mail: forum.constitutional.timisoara@gmail.com
Site: www.lorin-fortuna.ro
Nr. 3/19.05.2013
Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT)
realizat pentru revizuirea, corespunzătoare, a actualei Constituții a României (cu
respectarea prevederilor constituționale, referitoare la limitele revizuirii Constituției,
prevăzute în cadrul Articolului 152, din actuala Constituție a României), în scopul de a
pune actuala Constituție a României în concordanță cu idealurile Revoluției Române
din decembrie 1989 (RRD-1989), respectiv în concordanță cu voința Electoratului
statal, exprimată prin referendum, referitoare la modul de alcătuire a Parlamentului,
respectiv referitoare la modul de demitere a Președintelui Statului, în situația în care
acesta a fost suspendat, de către Parlament, dar, mai ales, pentru a transforma
actuala Constituție a României, din: „Declarație, oficială, de deziderate
constituționale”, care este, de fapt, în: Lege supremă a Statului, cum trebuie să fie,
atât de drept, cât și de fapt, într-un Stat de drept, democratic, autentic
Partea a III-a
Titlul II: Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Capitolul II: Drepturi și libertăți fundamentale
Articolul 31: Dreptul la informație
(1) Pentru ca o persoană să poată participa, activ și benefic, la evoluția existențială, societală, în
Statul Român, trebuie să fie deplin și corect informată.
(2) Dreptul unei persoane de a avea acces, oficial, la informațiile de interes public este garantat și
nu poate fi îngrădit.
(3) Autoritățile publice, potrivit competențelor care le revin, la nivel constituțional, respectiv la
nivel legislativ, sunt obligate să asigure informarea corectă a Populației Statului, referitor la
problemele de interes public, precum și referitor la problemele de interes personal, ale
persoanelor, în cauză, în relația cu instituțiile publice.
1
(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă
a Populației Statului, în toate problemele care prezintă importanță din punct de vedere social,
respectiv societal.
(5) Serviciile publice de presă, radio, televiziune și de rețele de transmisii de date, de Stat, trebuie
să asigure dreptul public, la exprimare a opiniei grupărilor civice, politice, profesionale, precum
și de alte tipuri, constituite legal, la solicitarea acestora, precum și cu prioritate, în funcție de
importanța lor socială, respectiv societală, dovedită, atât la nivel separat, de grupare, cât și în
cadrul unor dezbateri adecvate, corect și competent realizate, și, mai ales, nemanipulate în
favoarea unor grupări de interese, specific clientelare, sau chiar oculte și subversive, de tip
organizațional civic, politico-partidic, etnic, religios, masonic, mafiot, precum și de altă natură.
Articolul 32: Dreptul la educație și învățătură
(1) Dreptul la educație, respectiv dreptul la învățătură, sunt asigurate prin sistemul educațional,
public, respectiv prin sistemul de învățământ public, obligatoriu și gratuit, la nivel general,
primar, respectiv secundar (gimnazial), respectiv terțiar (liceal).
(2) Dreptul la învățătură este asigurat, în mod gratuit, și prin învățământul, public, la nivel
cuaternar (superior), de tip social, respectiv de tip tehnic, respectiv de tip artistic, respectiv de
tip special, aferent altor tipuri de învățământ prevăzute a mai exista, la nivel legislativ, tot în
mod gratuit, dar numai în funcție de necesitățile sociale, respectiv societale, avute în vedere, iar
peste limita numărului de locuri, stabilit, oficial, de către instituțiile abilitate, în scopul
menționat anterior, contra cost, pentru persoanele care doresc să urmeze cursurile
învățământului superior, public, în cauză.
(3) Învățământul, public, de toate gradele, se desfășoară în limba oficială, de Stat.
(4) Pentru etniile conlocuitoare, în cadrul învățământului public se pot introduce, la cerere, un
număr, corespunzător, de obiecte de studiu, suplimentare, specifice, care se predau în limba
etniei respective.
(5) În cadrul învățământului public, de Stat, până la nivelul superior, se pot studia, ca obiecte,
obligatorii, de studiu, maximum două limbi străine, de largă circulație internațională, precum și
două alte limbi străine, de largă circulație internațională, în mod facultativ, dintr-un număr total
de patru limbi străine, selectate, ca atare, în funcție de utilitatea studierii lor, de către
instituțiile de Stat, abilitate în acest scop.
(6) În cadrul Statului Român pot exista, în funcție de necesități și de solicitări, și sisteme de
învățământ public, sau restrâns, privat, ai căror absolvenți pot fi echivalați, oficial, cu absolvenții
învățământului public, de Stat, numai dacă studiază aceleași obiecte de studiu și respectiv
aceleași manuale, ca în învățământul public, de Stat, pe lângă alte obiecte de studiu,
suplimentare, prevăzute și reglementate a se putea studia, la nivel constituțional, respectiv
legislativ.
2
(7) Învățământul public, de Stat, până la nivelul superior, utilizează manuale unice, pentru același
obiect de studiu, avizate, ca atare, de către instituțiile de Stat, abilitate, în acest scop, manuale
care se oferă, în mod gratuit, elevilor din învățământul public, de Stat, până la nivelul terțiar
(liceal), inclusiv, fără obligația de a fi returnate.
(8) Testarea, oficială, a solicitanților de a ocupa funcții în cadrul instituțiilor de Stat, se realizează,
avându-se în vedere conținutul informațional al manualelor unice, din cadrul învățământului
public, de Stat, până la nivelul terțiar (liceal), inclusiv.
(9) În cadrul testărilor oficiale, efectuate, în cadrul învățământului public, de Stat, precum și la
angajările în funcții, din cadrul instituțiilor de Stat, se va verifica și gradul de educație personală,
respectiv socială, respectiv societală, al candidaților.
Articolul 33: Accesul la cultură
(1) Statul Român sprijină, în măsura posibilului, accesul la cultura etnică, respectiv națională,
respectiv internațională, al persoanelor care doresc să-și dezvolte,inclusiv prin cultură,
personalitatea individuală.
(2) În scopul menționat anterior, la aliniatul (1), Statul Român asigură buna funcționare a
principalelor instituții publice, de Stat, de informare, culturală, respectiv de practică culturală, și
stimulează, în mod corespunzător, frecventarea acestora, de către Populația statală, în general,
respectiv de către Categoria populațională angrenată în cadrul învățământului public, de Stat, în
special.
(3) În scopul îndeplinirii obiectivului menționat la aliniatul (2), precum și pentru a valorifica, la un
nivel cât mai eficient, instituțiile de informare culturală (biblioteci; muzee; case memoriale),
respectiv de practică culturală (case de cultură, teatre, filarmonici, operă ș.a.), de Stat, precum
și, în măsura posibilului, instituții culturale, private, Statul impune instituțiilor abilitate, din
cadrul învățământului public, până la nivel superior, inclusiv, obligația de a introduce, în cadrul
programului de învățământ, vizite de studiu, adecvate, în mod organizat, la instituțiile culturale
din localitatea în care își desfășoară activitatea, cu suportarea, din bugetul propriu, al
instituțiilor, de Stat, respective, în totalitate, sau doar în parte (în funcție de caz), a cheltuielilor
de achiziționare a biletelor de intrare, la instituțiile respective, precum și obligativitatea ca, la
rândul lor, în măsura posibilului, instituțiile de cultură, de Stat, în cauză, să pună la dispoziția
instituțiilor de învățământ public, pentru cursanții acestora, un număr corespunzător de bilete
de intrare, la un preț mai redus, prevăzut, în acest scop, prin reglementări legislative.
(4) În scopul realizării unei educații sociale, respectiv societale, eficiente, instituțiile de educație și
învățământ public, de Stat, vor include în programul lor de activități, și organizarea unor
întâlniri cu personalități etice și, mai ales, morale, cunoscute și recunoscute, la nivel public, ca
atare, mai ales prin fapte autentice, specifice și elocvente, prin implicarea activă și benefică,
deosebită, la nivel social, respectiv la nivel societal (exemplu: personalități care au fost alese ca
3
membri componenți ai Parlamentului moral), precum și alte personalități, autentice
(profesionale, artistice, sportive ș.a.), în funcție de posibilități.
(5) Tot în scopul optimizării dezvoltării, specific educaționale, și a formării de cetățeni, respectiv de
patrioți, autentici, printr-o pregătire adecvată, în cadrul sistemului educațional, respectiv în
cadrul învățământului public, de Stat, la toate nivelurile, se vor organiza programe speciale, de
cunoaștere și apreciere a celor mai importante evenimente societale din istoria Statului Român
(precum și din istoria districtului, respectiv a localității, în care funcționează instituțiile de
educație, respectiv de învățământ public, în cauză), respectiv din istoria Continentului Europa
(exemplu: constituirea Uniunii Europene), respectiv din istoria Lumii, în care existăm (exemple:
constituirea Organizației Națiunilor Unite, organizarea Jocurilor Olimpice), precum și a
principalelor personalități implicate în realizarea respectivelor evenimente, precum și a
obstacolelor, deosebite, pe care personalitățile, în cauză, au trebuit să le învingă, pentru a reuși
realizarea evenimentelor societale, respective (exemplu: sărbătorirea, internațională, a zilei 1
Mai).
Articolul 34: Dreptul la ocrotirea și îngrijirea sănătății, precum și la asistență socială
(1) Dreptul la ocrotirea și îngrijirea sănătății, pentru întreaga Populație a Statului Român, este
garantat, iar activitățile desfășurate, în acest scop, de către instituțiile de Stat, abilitate, sunt
gratuite, atât ca tratament, cât și ca medicamentație, cât și pentru confecționarea sau
achiziționarea unor mijloace, respectiv dispozitive necesare (exemple: proteze, vehicule
speciale de transport ș.a.), pe baza faptului că Statul Român a fost declarat, la nivel
constituțional, ca: Stat social.
(2) Persoanele care doresc pot beneficia de anumite tratamente medicale, speciale (efectuate în
centre medicale private, din țară, sau din afara țării), cu achitarea unei părți din cost, sau chiar
cu suportarea întregului cost al tratamentului, de către Statul Român (în funcție de caz, adică de
gravitatea traumei, respectiv de importanța meritocratică, la nivel societal, a persoanei în
cauză), ca o responsabilitate, specială, asumată de către Statul Român, în mod reglementat,
corespunzător, din punct de vedere legislativ, în cazul producerii unor accidente, sau a unor
îmbolnăviri, deosebit de grave, a unor persoane apreciate ca deosebit de importante, la nivel
social, respectiv la nivel societal.
(3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale, pentru boală, accidente,
maternitate, recuperare post-maladivă, precum și alte măsuri de ocrotire și protecție,
preventivă, a sănătății oamenilor, se realizează, în Statul Român, în cadrul Sistemului medical,
respectiv în cadrul Sistemului de ocrotire socială, în conformitate cu prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente în acest scop.
4
Articolul 35: Dreptul la un mediu ambiental sănătos
(1) Statul este obligat să adopte măsuri, corespunzătoare, pentru asigurarea igienei publice.
(2) Statul este obligat să adopte măsuri, corespunzătoare, pentru asigurarea unui mediu ambiental,
natural, nepoluat peste un anumit nivel, maxim, stabilit, în acest scop, prin reglementări
legislative (pentru a nu afecta ocrotirea sănătății), prin noxe substanțiale, precum și prin poluări
specific simțoriale, respectiv senzoriale, respectiv gânditive (de tip vizual, auditiv, mirositor,
gustativ, tactil, informațional, emoțional, sexual), precum și de alte tipuri, prevăzute, ca atare,
la nivel constituțional, respectiv legislativ.
Articolul 36: Dreptul la vot
(1) Dreptul la vot se acordă, în Statul Român, exclusiv în mod meritocratic (în conformitate cu
statutul de Stat meritocratic, la nivel societal, definit constituțional, pentru Statul Român),
numai acelor persoane, denumite generic, dar și oficial: cetățeni (inclusiv pentru a putea fi,
astfel, deosebite de indivizii indiferenți, sau mancurtizați), persoane apreciate, de către
Instituția de evidență a Populației, ca dispunând de discernământul, precum și de calitatea,
intelectuală, de a exercita dreptul la vot, în mod optim, la nivel societal (mai ales ca urmare a
selecției efectuată, în acest scop, de către Instituția de Stat, abilitată, menționată anterior),
cetățenii alcătuind, în totalitatea lor, categoria populațională, numită: Electoratul cetățenesc.
(2) Statul Român motivează selecția, menționată anterior, în vederea acordării dreptului la vot,
prin experiența, nenorocită, a practicii electorale din perioada de după înfăptuirea Revoluției
Române din decembrie 1989. Astfel, acordarea dreptului la vot tuturor persoanelor care au
împlinit o anumită vârstă (fără a le analiza, însă, în mod corespunzător, capacitatea morală,
intelectuală, și, mai ales disponibilitatea unei implicări, responsabile, în acțiunile electorale,
oficiale), a contribuit, în mod determinant, prin absenteism masiv, votare la întâmplare, în
necunoștință deplină, sau chiar totală, de cauză, sau chiar prin vânzare de voturi, la
deteriorarea calitativă, gravă, a democrației autentice și, în consecință, la degenerarea Statului
democratic, în Stat pseudo-democratic, cu consecințe catastrofale, la nivel societal, care, în
timp, au condus la instalarea unei crize societale, deosebit de grave, cu efecte dezastruoase nu
doar asupra menținerii Statului de drept, autentic, ci chiar a existenței Statului Român, în
conformitate cu idealurile Revoluției Române din decembrie 1989, prevăzute, ca bază ideatică,
constituțională, în cadrul Articolului 1.
Articolul 37: Dreptul de a fi ales
În contextul societal, precizat la Articolul 36, beneficiază de dreptul de a fi aleși, în funcție de
caz, numai cetățenii (pentru funcțiile de conducători, respectiv de membri componenți ai
instituțiilor principale, de putere în Stat, la nivel statal, respectiv districtual, respectiv local),
respectiv numai patrioți (pentru funcțiile de conducători, respectiv de membri componenți
5
instituțiilor fundamentale, de putere în Stat), în conformitate cu prevederile existente, în acest
scop, la nivel constituțional, respectiv legislativ, specifice Statului meritocratic, așa cum este
prevăzut să fie Statul Român, la nivel constituțional, în cadrul Articolului 1.
Articolul 38: Dreptul de a alege, respectiv a fi ales în Parlamentul European
(1) În condițiile aderării Statului Român la organizația continentală Uniunea Europeană, ca uniune
de State independente, suverane și indivizibil teritorial, cetățenii, respectiv patrioții din cadrul
Statului Român, care alcătuiesc, împreună, Electoratul cetățenesc, beneficiază de dreptul de a
alege parlamentari europeni, ca reprezentanți ai Statului Român, în Parlamentul European, dar
numai dintre candidați proveniți din cadrul Electoratului patriotic.
(2) Aderarea parlamentarilor europeni, ai Statului Român, la partidele politice continentale, care
există și funcționează în cadrul Uniunii Europene, este interzisă.
Articolul 39: Libertatea întrunirilor publice
Mitingurile, demonstrațiile, acțiunile de protest, procesiunile, marșurile, sau alte întruniri
publice, se pot organiza și desfășura, în mod pașnic, în conformitate cu prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente în acest scop.
Articolul 40: Dreptul la asociere
(1) Persoanele care au domiciliul stabil în România se pot asocia în organizații, asociații, partide,
sindicate, patronate, uniuni, precum și în alte forme de asociere, și își pot desfășura activitatea
specifică, dar numai în conformitate cu prevederile constituționale, respectiv legislative,
existente în acest scop.
(2) Statul Român apreciază, în mod deosebit, importanța societală a mediului organizațional,
asociativ, și o sprijină, în măsura posibilităților, în funcție de importanța societală, dovedită
(prin activitatea desfășurată, a organizațiilor componente ale mediului organizațional,
asociativ), pentru existența și consolidarea Societății civile românești.
(3) Asociațiile cu caracter secret, sau ocult și subversiv, de tip civic, respectiv partidic, specific
clientelar, respectiv etnic, respectiv religios, respectiv masonic, precum și de alte tipuri,
similare, considerate astfel, la nivel constituțional, respectiv legislativ, sunt interzise a se
înființa, respectiv a activa, inclusiv ca filiale ale unor organizații internaționale, în România.
Articolul 41: Dreptul la muncă
(1) Statul Român, în calitate de Stat național, respectiv de Stat social, are obligația de a asigura
fiecărei persoane, apte de muncă, un loc de muncă, în cadrul sectorului lucrativ, de Stat, dacă
persoana în cauză nu-și poate găsi, singură, un loc de muncă, din motive, apreciate
6
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
constituțional, respectiv legislativ, ca obiective și neimputabile persoanei în cauză, în cadrul
sectorului lucrativ de Stat, respectiv, după posibilități, în cadrul sectorului lucrativ, privat.
Pentru persoanele care, din anumite motive, care nu depind de persoana în cauză (adică care
nu constau în refuz, sau în condiționări, apreciate ca neobiective, impuse acceptării unui loc de
muncă, oferit de către instituțiile de Stat, abilitate în acest scop), în cazul în care Statul nu poate
oferi un loc de muncă, corespunzător posibilității de a munci, a persoanelor în cauză, Statul
Român este obligat să acorde persoanelor respective o alocație socială, echivalentă, financiar,
cu minimum 60% din salariul minimal, net, stabilit a fi acordat, de către Statul Român, unei
persoane care lucrează în cadrul sistemului lucrativ, de Stat), sau mai mare, în funcție de caz,
dacă persoana beneficiază, din punct de vedere meritocratic, oficial, de aprecierea Statului
Român, în calitate de cetățean, respectiv de patriot, precum și în funcție de alte nevoi care
afectează persoana în cauză (exemple: calitatea de susținător de familie, calitatea de persoană
handicapată parțial, respectiv total ș.a.), recunoscute, oficial, ca atare, la nivel constituțional,
respectiv legislativ.
Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, care se referă la securitatea și sănătatea lor,
precum și la un regim de muncă, de odihnă, de recuperare și de concediu, precum și la anumite
sporuri salariale, în cazul în care munca pe care o prestează se efectuează în condiții apreciate,
oficial, ca periculoase, în ceea ce privește afectarea sănătății și a capacității de muncă, dreptul
în cauză fiind apărat și promovat, atât în mediul lucrativ, de Stat, cât și în mediul lucrativ privat,
respectiv în mediul lucrativ mixt de stat - privat.
Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore, zilnic, respectiv de 5 zile,
săptămânal, extinderea acestei durate, atât la nivel de zi, cât și, respectiv, la nivel de
săptămână, putându-se efectua numai cu acordul persoanei salariate, iar, în cazul depășirii
numărului de 40 ore, de muncă, pe săptămână, numai cu acordarea unor sporuri salariale,
respectiv a unor alte avantaje, suplimentare, acceptate, ca atare, de către persoana salariată,
respectivă.
La muncă egală, bărbații și femeile beneficiază de salariu egal (respectiv de remunerație egală,
în cazul persoanelor care nu sunt salariate), în cadrul aceleiași instituții, respectiv întreprinderi,
respectiv în alt tip de organizare lucrativă.
Angajarea minorilor care nu au împlinit 14 ani, pentru a presta muncă salarială, sau muncă
nesalarială, dar recompensată financiar, sau în alt mod, este interzisă, fiind posibilă numai prin
derogare și numai în cazuri speciale, prevăzute și reglementate, ca atare, la nivel legislativ, în
acest scop, în favoarea, prioritară, a minorului.
Angajarea unei persoane salariate, într-un anumit mediu lucrativ, se face pe baza unui contract,
oficial, de muncă, cu respectarea prevederilor constituționale, respectiv legislative, în acest
scop.
7
(8) Statul Român recunoaște și ocrotește dreptul persoanelor salariale de a se asocia, în vederea
încheierii unui contract colectiv de muncă, în conformitate cu prevederile constituționale,
respectiv legislative, în acest scop.
Articolul 42: Interzicerea muncii forțate
(1) Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forțată:
a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit
legii, în scop alternativ, în locul acestora, din anumite motive, prevăzute constituțional,
respectiv legislativ, în acest scop;
b) munca unei persoane condamnate, de către o instanță juridică, abilitată, prestată în condiții
specifice, în perioada de detenție, sau de libertate condiționată;
c) prestațiile, în muncă, impuse în situațiile speciale, create de producerea unor calamități, sau
de un pericol, major, potențial, precum și cele care fac parte din obligațiile civile, prevăzute,
ca atare, la nivel constituțional, respectiv legislativ.
Articolul 43: Dreptul la grevă
(1) Salariații beneficiază de dreptul la grevă, în scopul apărării și promovării, pe această cale, a
intereselor lor profesionale și sociale.
(2) Organizarea și declararea unei greve este reglementată, în conformitate cu prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente în ceea ce privește consecințele sociale,
respectiv societale, ale grevei respective.
Articolul 44: Dreptul la proprietate privată
(1) Dreptul la proprietate privată este garantat.
(2) De la prevederea anterioară se poate deroga, ca excepție, în cazurile prevăzute, la nivel
constituțional, respectiv la nivel legislativ, în acest scop, în care se apreciază că interesul
Statului Român este prioritar, comparativ cu interesul privat, iar, pentru a se putea acorda
prioritatea, în cauză, este necesar să fie afectat dreptul de proprietate privată, al unei persoane
individuale, respectiv al unei persoane juridice, dar cu acordarea, în prealabil, a unor
despăgubiri corespunzătoare (exemplu: construirea unor obiective de interes societal, care sunt
condiționate de efectuarea unor exproprieri de terenuri, aflate în proprietate privată).
(3) De dreptul de proprietate asupra terenurilor pot beneficia numai băștinașii, cetățenii și patrioții
României.
(4) Investitorii străini pot beneficia numai de concesionarea terenurilor, pe o durată temporară,
determinată, care poate fi prelungită, la nevoie, în funcție de caz, în conformitate cu
prevederile constituționale, respectiv legislative, în acest scop.
8
(5) Dreptul de proprietate asupra terenurilor, respectiv dreptul de concesiune asupra terenurilor
aparținând teritoriului României, sunt condiționate, la nivel constituțional, respectiv la nivel
legislativ, de nedegradarea terenurilor respective, precum și neutilizarea terenurilor respective
pentru degradarea unor alte terenuri, învecinate.
(6) În cazul în care nu sunt respectate condițiile prevăzute, la nivel constituțional, respectiv la nivel
legislativ, pentru nedegradarea terenurilor aflate în proprietate privată, respectiv în folosință,
dreptul de proprietate, respectiv dreptul de folosință, al unui teren, care a fost adus în stare de
degradare, sau prin care s-a realizat degradarea unor terenuri învecinate, poate fi anulat,
inclusiv cu obligarea proprietarului, respectiv a utilizatorului terenului, în cauză, la plata unor
despăgubiri, corespunzătoare, prevăzute la nivel legislativ.
(7) Retragerea dreptului de proprietate privată, respectiv de utilizare, a unui teren, se poate
efectua numai ca urmare a adoptării unei hotărâri, în acest scop, de către o instanță juridică,
abilitată.
(8) Pentru efectuarea unor lucrări de interes social, respectiv societal, instituțiile de Stat, abilitate,
pot utiliza subsolul terenului care constituie proprietate privată (exemple: instalare de
conducte, respectiv de cabluri), cu condiția plății unor despăgubiri proprietarului terenului,
pentru eventuale daune, aduse, în legătură cu utilizarea subsolului în cauză, în condițiile
prevăzute la nivel legislativ, în acest scop.
(9) Despăgubirile prevăzute la aliniatul 8 se stabilesc în deplin acord cu proprietarul, privat, al
terenului, iar, în caz de divergență, se stabilesc prin justiție, de către o instituție juridică,
abilitată, oficial, în acest scop.
(10)
Deținerea dreptului de proprietate a unui teren obligă la respectarea condițiilor privind
protecția mediului, asigurarea bunei vecinătăți, precum și respectarea altor sarcini, care revin
proprietarului terenului, în cauză, prevăzute la nivel constituțional, respectiv la nivel legislativ,
în acest scop.
(11)
Dreptul de proprietate a unui teren nu poate fi transmis, prin testament, sau prin
moștenire, unor persoane individuale, respectiv unor persoane juridice, care, în conformitate
cu prevederile constituționale, respectiv legislative, nu pot beneficia de dreptul respectiv.
Articolul 45: Libertatea economică
(1) Accesul unei persoane la practicarea unei activități economice, în regim privat, sau în regim
mixt, în asociere cu o întreprindere, respectiv cu o instituție, de Stat, precum și exercitarea
respectivei activități economice, cu respectarea prevederilor constituționale, respectiv
legislative, existente în acest scop, este garantat și sprijinit, corespunzător, de către Statul
Român.
(2) Averea dobândită în mod licit nu poate fi confiscată, dar poate fi afectată, de către Statul
Român, pentru realizarea unor obiective de interes public, la nivel social, respectiv la nivel
9
societal, cu plata unor despăgubiri corespunzătoare, în conformitate cu prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente în acest scop.
(3) În cazul în care, în legătură cu conținutul aliniatului (2), nu se poate ajunge la un acord, acceptat
de către toate părțile implicate, adoptarea deciziei se face pe cale juridică, de către o instituție
juridică, abilitată, oficial, în acest scop.
(4) Dovedirea caracterului licit, respectiv ilicit, al dobândirii unei proprietăți, revine, ca obligație, în
funcție de posibilități, tuturor părților implicate, iar în caz de existență a unor divergențe,
adoptarea deciziei se face pe cale juridică, de către o instituție juridică, abilitată, oficial, în acest
scop.
Articolul 46: Dreptul la moștenire
Dreptul la moștenire este garantat, în condițiile respectării prevederilor constituționale,
respectiv legislative, existente în acest scop.
Articolul 47: Dreptul la existență demnă și decentă
(1) În calitate de Stat național, respectiv de Stat social, Statul Român este obligat să adopte măsuri
de dezvoltare economică, precum și măsuri de protecție socială, de natură să asigure tuturor
locuitorilor săi, care nu pot să-și asigure, singuri, în parte, sau chiar în totalitate, din motive
apreciate, oficial, că nu li se pot imputa personal, un nivel de existență demnă și decentă, la
nivel societal.
(2) Instituția garantă, principală, abilitată, oficial, cu garantarea acordării și respectării dreptului
individual, menționat la aliniatul (1), este Instituția Avocatul Poporului.
(3) Dreptul la existență demnă și decentă, al fiecărui locuitor al României (rezident-temporar,
băștinaș, cetățean, patriot), este un drept special și specific omenesc, într-un Stat civilizat, dar,
mai ales, în contextul în care Statul Român a fost declarat, la nivel constituțional: Stat național,
de drept, democratic și social, în Articolul 1, precum și în contextul în care, în același articol, se
precizează că demnitatea omului, libera dezvoltare a personalității umane și dreptatea
reprezintă valori supreme, iar în Articolul 4 se precizează că Statul Român are ca fundament
unitatea Națiunii Române și solidaritatea, statală, a Populației.
(4) Acordarea dreptului de existență demnă și decentă, fiecărui locuitor al României, este
obligatorie și garantată, de către Statul Român. Pentru asigurarea acordării dreptului respectiv
poate fi necesară, în funcție de caz, impunerea colectării, oficiale, a unei taxe sociale, de
solidaritate națională. Taxa menționată anterior este diferențiată, valoric, în funcție de venitul
realizat de către persoanele individuale, respectiv juridice, selectate, oficial, de către instituții
de Stat, abilitate în acest scop, pentru a contribui la constituirea Fondului de Solidaritate
Națională, fond ce urmează a fi utilizat în situația în care Statul Român, din diferite motive, nu
poate asigura acordarea dreptului de existență demnă și decentă, fiecărui locuitor al României,
10
aflat în nevoie, numai din resurse financiare, prevăzute, în acest scop, în cadrul Bugetului
național.
(5) Deoarece nivelul de existență demnă și decentă este un parametru societal care reflectă nu
doar gradul de civilizație a unui Stat, ci și gradul de unitate, respectiv de solidaritate, societală, a
locuitorilor săi, pe de o parte, respectiv gradul de necivilizație, precum și gradul de dezbinare și
discordie a locuitorilor săi, pe de altă parte, aspectele societale, menționate anterior, constituie
și motivul principal, pentru care modul detaliat, de acordare a acestui drept, constituie și
obiectul unei legi speciale, realizată în acest scop.
(6) Acordarea dreptului de existență demnă și decentă, tuturor locuitorilor României, care nu-și
pot asigura, singuri, dreptul în cauză, în totalitate, sau doar în parte, din motive apreciate,
oficial, ca obiective, și care nu pot fi imputate, în totalitate, persoanei în cauză, se realizează
atât prin acordarea, de către Statul Român, în funcție de caz, a unei indemnizații bănești,
corespunzătoare, compensatoare, cât și prin acordarea unor servicii, corespunzător
compensate, financiar, furnizate de către instituții, de Stat, abilitate, în acest scop.
(7) Acordarea dreptului la existență demnă și decentă se realizează și în concordanță cu caracterul
meritocratic al Statului Român, prevăzut la nivel constituțional, în sensul că nivelul de existență
demnă și decentă, care trebuie asigurat acelor locuitori ai României, care nu și-l pot asigura
singuri, în totalitate sau în parte, din motive, apreciate, oficial, ca obiective, și care nu pot fi
imputate, în totalitate, persoanei în cauză, va fi diferențiat, corespunzător, pentru locuitorii
apreciați, oficial, ca merituoși, la nivel social, respectiv la nivel societal (cetățeni, patrioți),
comparativ cu locuitorii apreciați, oficial, ca nemerituoși, la nivel social, respectiv la nivel
societal (rezidenți-temporari, băștinași).
(8) Până la rezolvarea, corespunzătoare, a situației de gravă criză societală, în care se află Statul
Român, în contextul necesității aplicării, concrete, a principiului solidarității populaționale, în
scopul înlăturării dezavantajării grave, la nivel societal, a unor categorii populaționale, din
motive, apreciate, oficial, ca obiective, și care nu pot fi imputate, în totalitate, categoriilor
populaționale dezavantajate, respective, între salariul minim și salariul maxim, prevăzute a se
acorda, oficial, salariaților din cadrul instituțiilor, respectiv intreprinderilor, de Stat, respectiv a
salariaților, de Stat, din cadrul instituțiilor, respectiv intreprinderilor mixte, de Stat-private, se
fixează raportul maxim de: 1 la 10, ce trebuie avut în vedere, pentru a fi aplicat, de către
instituțiile de Stat, abilitate în acest scop.
(9) Locuitorii României au dreptul la pensie, la concediu de maternitate, la asistență medicală,
gratuită, în cadrul unităților sanitare, de Stat, la ajutor de șomaj, precum și la alte forme de
asistență socială, respectiv la asigurări sociale, prevăzute la nivel constituțional, respectiv
legislativ, și oferite de către instituțiile de Stat, abilitate în acest scop.
(10)
Dreptul la existență demnă și decentă include și protecția, corespunzătoare, a acelor
locuitori ai României, care, în totală, sau doar parțială, necunoștință de cauză, au ajuns în
situația de a deveni victime ale unor organizații oculte, subversive, decadente și chiar
11
distructive, la nivel ființial, de tip religios, respectiv masonic. Se exemplifică situația menționată
anterior prin: impunerea, pe bază de înșelăciune, specific fals-religioasă, a acceptării stării
existențiale de „rob”, respectiv de „serv”, al unor ființe numite popular, dar și generic:
„Dumnezeu”, respectiv a acceptării auto-claustrării, oficiale, prin călugărire, respectiv prin
interzicerea asocierii familiale, respectiv prin interzicerea practicării de relații sexuale, normale,
precum și la constrângerea, în condițiile menționate anterior, a practicării unor relații
deviaționist-sexuale, de tip homosexual, respectiv lesbian, respectiv bisexual, respectiv la
împiedicarea dezvoltării, depline, a personalității, specific omenești, și prin alte restricții,
deseori aberante și specific nesociale, respectiv nesocietale, impuse, la nivel religios, referitor la
interzicerea utilizării organelor mass-media, respectiv la interzicerea acceptării anumitor
tratamente medicale ș.a.). În contextul expus anterior, trebuie cunoscut, inclusiv ca o motivație,
și faptul că, la nivel internațional-european, Uniunea Europeană a respins, ferm și oficial,
pretențiile unor religii internaționale (de tip hristic), de a se considera și recunoaște, oficial,
Creștinismul, ca fundament spiritual, civilizațional, al civilizației continentale, europene.
Articolul 48: Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria, liber consimțită, între soți, ca persoane de sex opus, pe
egalitatea acestora, precum și pe dreptul și îndatorirea, societală, a părinților de a asigura
nașterea, creșterea, educația și instruirea copiilor, în măsura posibilităților de care dispun, cel
puțin până la îndeplinirea vârstei, considerată, la nivel constituțional, respectiv legislativ, ca:
majorat, adică: 18 ani.
(2) În contextul expus anterior, la aliniatul (1), în care se prevede întemeierea căsătoriei pe
consimțământ liber, între soți, se interzice practicarea unor ritualuri religioase, de căsătorie, în
care o căsătorie încheiată, în mod oficial, prin consimțământ liber, este transformată, din punct
de vedere religios, într-o căsătorie încheiată prin consimțământ neliber, respectiv între „robi ai
lui Dumnezeu” (în cazul religiei creștine-ortodoxe), respectiv între „servi ai lui Dumnezeu” (în
cazul religiei creștine-catolice).
(3) Condițiile oficiale de încheiere, respectiv de desfacere, respectiv de nulitate a căsătoriei, se
stabilesc prin prevederi constituționale, respectiv legislative, în acest scop.
Articolul 49: Protecția tinerilor și a copiilor
(1) Copiii și tinerii beneficiază, din partea Statului Român, de un regim special de ocrotire, precum
și de protecție, precum și de sprijin în acordarea și valorificarea drepturilor lor specifice.
(2) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activități care le-ar dăuna sănătății, moralității, sau care
le-ar pune, în primejdie, viața, personalitatea, sau dezvoltarea normală, sunt interzise.
(3) Autoritățile publice au datoria și, în anumite cazuri (prevăzute la nivel constituțional, respectiv
legislativ, în acest scop), chiar obligația să contribuie, în mod concret și eficient, la asigurarea
12
condițiilor necesare participării, respectiv implicării, libere, a tinerilor, în activitatea civică,
politică, economică, culturală, sportivă, precum și de alte tipuri, prevăzute constituțional,
respectiv legislativ, la nivel social, respectiv la nivel societal.
(4) În contextul prevederilor constituționale de la aliniatele precedente ale Articolului 49, se
interzice practicarea ritualului de botez, religios, a copiilor, respectiv a tinerilor care nu au
împlinit vârsta de 18 ani, respectiv a ritualului de căsătorie, respectiv a ritualului de înhumare,
specifice unor religii de tip creștin (hristic), prin care tipurile de persoane, menționate anterior,
sunt botezate, respectiv căsătorite, respectiv înhumate, nu în calitate de oameni liberi, ci în
calitate de „robi ai lui Dumnezeu” (în cazul religiei creștine-ortodoxe), respectiv în calitate de
„servi ai lui Dumnezeu” (în cazul religiei creștine-catolice), precum și practicarea altor ritualuri
religioase, similare, în care tipurile de persoane, menționate anterior, sunt considerate și
tratate, în necunoștință deplină sau chiar totală de cauză, în moduri înșelătoare, respectiv
degradante, din punct de vedere omenesc (exemplu: prin călugărire, prin împărtășanie, prin
spovedanie), fără a cunoaște efectele specific ezoterice, corespunzătoare, la nivel existențial, pe
care le pot produce, asupra lor, supunerea benevolă la practicarea respectivelor moduri de
existență și ritualuri, specific religioase.
(5) Este interzisă angajarea, legală sau nelegală, a minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani,
pentru a efectua, contra cost, anumite munci, în favoarea unor persoane care nu le sunt părinți,
sau tutori legali.
(6) Este interzisă supunerea minorilor la obligația de a cerși sau de a se prostitua, și, în general, de
a încălca, în public, bunele moravuri, în favoarea unor alte persoane, sau chiar în favoarea
părinților sau tutorilor lor, legali.
Articolul 50: Protecția persoanelor handicapate existențial
(1) Persoanele handicapate, existențial, beneficiază de o protecție specială, dar și specifică, în
funcție de modul în care sunt handicapate existențial.
(2) În cadrul categoriei handicapaților, existențial, se realizează, oficial, o diferență, specifică, între
handicapații fizici, respectiv handicapații psihici, respectiv handicapații fizici și psihici, pentru
care, în funcție de caz, se prevăd, la nivel constituțional, respectiv legislativ, măsuri specifice de
sprijin existențial, de recuperare, de ameliorare, respectiv de neagravare a stării de
handicapare, în cauză.
(3) Statul Român asigură protecția, dotarea cu echipamente specifice, tratamentul medical
adecvat, precum și medicamentația necesară, în mod gratuit, pentru persoanele handicapate
existențial, iar, la nevoie, angajarea unui îngrijitor, respectiv acordarea unei indemnizații
bănești, ca ajutor social, precum și organizarea unor manifestări sociale, specifice, pentru
handicapații existențial.
(4) Pe de altă parte, Statul Român urmărește, în mod oficial, prin instituții abilitate, în acest scop,
modul în care sunt îngrijite persoanele handicapate, existențial, pentru a nu fi supuse unor
13
presiuni, unor abuzuri, sau pentru a nu se supune, singure, unor situați degradante (exemplu:
cerșetorie în favoarea lor, respectiv a altor persoane), precum și pentru a verifica modul în care
sunt utilizate fondurile, respectiv echipamentele specifice, acordate, de către Stat, persoanelor
handicapate existențial.
(5) Statul Român sprijină, în măsura posibilităților, integrarea, specifică, a persoanelor handicapate
existențial, în activitatea socială, respectiv în activitatea societală, inclusiv stimulând,
corespunzător, prin cointeresare, reciproc avantajoasă, persoanele și întreprinderile care oferă
locuri de muncă, caracteristice, pentru persoanele handicapate existențial.
(6) Inclusiv în scopul protejării persoanelor de riscul transformării lor în persoane handicapate,
existențial, psihic, Statul Român interzice practicarea, pe teritoriul României, a unor culte
religioase, respectiv a unor religii, care, prin racolarea unor persoane ce se caracterizează, deja,
prin labilitate psihică, prezintă riscul de a fi transformate în persoane handicapate, existențial,
psihic, specific religios, cunoscute sub denumirea de: bigoți, cu consecințe existențiale,
defavorabile, corespunzătoare, pentru persoanele în cauză.
Articolul 51: Dreptul la petiționare
(1) Locuitorii României au dreptul să se adreseze, oficial, autorităților publice, din localitatea în
care domiciliază, precum și, în funcție de caz, unor instituții de nivel districtual, respectiv de
nivel statal, abilitate, prin petiții, corespunzătoare, în care să semnaleze anumite probleme, sau
să revendice acordarea anumitor drepturi, în mod personal, sau în calitate de reprezentant,
abilitat, al unor colective, pe care le reprezintă.
(2) Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții, în mod colectiv, în numele
membrilor componenți ai respectivelor organizații.
(3) Autoritățile publice, abilitate, au obligația să răspundă, la petiții, în termenele și în condițiile
stabilite, în acest scop, la nivel constituțional, respectiv legislativ.
Articolul 52: Răspunderea Statului Român pentru vătămarea uni persoane de către
o instituție de Stat
(1) Persoana vătămată într-un drept al său, sau într-un interes legitim, de către o autoritate
publică, printr-o acțiune administrativă, sau prin nesoluționarea, în termenul legal, a unei
solicitări, este considerată, oficial, ca îndreptățită să obțină un răspuns, oficial, din partea
instituției căreia i s-a adresat, prin petiționare, pentru a putea intenta, la nevoie, dacă dorește,
instituției în cauză, un proces juridic, prin intermediul căruia să-și revendice, pe cale juridică,
drepturile, sau să reclame o situație pentru care s-a adresat, oficial,autorității publice, în cauză.
(2) Statul răspunde, patrimonial, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, comise de către
anumite instiuții, sau intreprinderi, de Stat. Răspunderea Statului este stabilită prin prevederile
constituționale, respectiv legislative, existente, în acest scop, iar răspunderea, în cauză, nu
14
înlătură răspunderea funcționarilor, de Stat, care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau
condamnabilă neglijență.
Articolul 53: Restrângerea exercițiului unor drepturi, respectiv a unor libertăți
(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se
impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății sau a moralei
publice, respectiv pentru desfășurarea investigării penale; prevenirea consecințelor unei
calamități naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru, deosebit de grave, în conformitate
cu prevederile constituționale, respectiv legislative.
(2) Restrângerea unor drepturi, respectiv a unor libertăți, poate fi dispusă numai printr-o hotărâre
judecătorească, adoptată, în acest scop, de către o instituție juridică, abilitată. Restrângerea, în
cauză, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, și să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu.
Capitolul III: Îndatoririle fundamentale
Articolul 54: Fidelitatea față de țară
(1) Fidelitatea față de țară este solemnă.
(2) Cetățenii, respectiv patrioții, cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii,
răspund de îndeplinirea cu abnegație a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, își vor asuma, în
condiții, corespunzătoare, de solemnitate, un angajament solemn, al cărui text, precum și mod
de angajare, sunt precizate, la nivel constituțional, respectiv legislativ.
Articolul 55: Apărarea țării
(1) Băștinașii au dreptul să apere România, iar cetățenii, respectiv patrioții, au obligația să apere
România.
(2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc la nivel constituțional, respectiv
la nivel legislativ, în mod diferențiat, pentru băștinași, respectiv pentru cetățeni, respectiv
pentru patrioți.
(3) Cetățenii incorporabili pot fi încorporați de la vârsta de 18 ani și până la vârsta de 65 ani, în
condițiile precizate, la nivel constituțional, respectiv legislativ.
Articolul 56: Contribuții financiare publice
(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, specifice, precum și prin alte
contribuții, prevăzute la nivel constituțional, respectiv la nivel legislativ, la cheltuielile publice.
15
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale, pe persoane,
individuale, respectiv juridice, în conformitate cu prevederile constituționale, respectiv
legislative, în acest scop.
(3) Orice alte prestații fiscale, în afara celor stabilite la nivel constituțional, respectiv legislativ,
inclusiv în situații apreciate, oficial, ca excepționale, sunt interzise.
Articolul 57: Condiții de exercitare a drepturilor și a libertăților, de către persoane
individuale
Locuitorii României trebuie să-și exercite drepturile și libertățile prevăzute la nivel
constituțional, respectiv legislativ, cu justă măsură și bună credință, fără să încalce drepturile și
libertățile celorlalți locuitori.
Capitolul IV: Instituția Avocatul Poporului
Articolul 58: Desemnarea și rolul Avocatului Poporului
(1) Instituția Avocatul Poporului are rolul de a garanta accesul tuturor locuitorilor României la
drepturile de care beneficiază, în mod individual, prevăzute la nivel constituțional, precum și la
nivel legislativ, în acest scop, precum și de a garanta și de a contribui, efectiv, la asigurarea
drepturilor respective pentru fiecare locuitor al României care se adresează, în acest scop, în
mod oficial, Instituției Avocatul Poporului.
(2) Conducătorul Instituției Avocatul Poporului, numit: Avocatul Poporului, este ales în cadrul
alegerilor statale, pe o durată de 6 ani, dintre candidați proveniți, exclusiv, din cadrul
Electoratului patriotic al Populației României.
(3) Instituția Avocatul Poporului dispune de filiale districtuale județene, la nivelul fiecărui district
județean al României, conduse de către Avocați districtuali, care, la rândul lor, sunt aleși, în
cadrul alegerilor districtuale, pe o durată de 6 ani, dintre candidați proveniți, exclusiv, din
componenta districtuală, aferentă, a Electoratului patriotic al Populației României, fiind aleși de
către componenta districtuală, aferentă, a Electoratului cetățenesc al Populației României.
(4) Avocatul Poporului și Avocații districtuali nu pot îndeplini nici o altă funcție, publică sau privată.
(5) Instituția Avocatul Poporului va asigura fiecărui locuitor care i se adresează, în mod oficial, în
acest scop, un avocat, din oficiu, din cadrul Corpului de avocați, din oficiu, de care dispune, la
nivel statal, respectiv la fiecare nivel districtual.
(6) Avocații din Corpul de avocați, din oficiu, ai Instituției Avocatul Poporului, nu pot îndeplini alte
funcții, publice sau private.
16
(7) Având în vedere importanța, la nivel social, respectiv la nivel societal, pentru existența unui Stat
de drept, autentic, a Instituției Avocatul Poporului organizarea și funcționarea, efectivă, a
instituției, în cauză, fac obiectul unei legi speciale, elaborată în acest scop.
Articolul 59: Exercitarea atribuțiilor Avocatului Poporului
Avocatul Poporului, respectiv Avocații districtuali, își exercită atribuțiile la solicitarea
persoanelor lezate în drepturile, respectiv în libertățile lor, sau prin auto-sesizare, în condițiile
prevăzute la nivel constituțional, respectiv legislativ, în acest scop.
Articolul 60: Raportul în fața Parlamentului
(1) Avocatul Poporului prezintă, trimestrial, sau la cerere, rapoarte de activitate, sau rapoarte pe
anumite probleme, specifice,tuturor instituțiilor de putere, de Stat, la nivel central, iar Avocații
districtuali prezintă, de asemenea, rapoarte similare, dar aferente districtului județean în care
funcționează, tuturor instituțiilor de putere, de Stat, districtuală.
(2) Rapoartele menționate la aliniatul 1 pot conține, în funcție de caz, inclusiv recomandări privind
legislația sau măsuri de altă natură, ce ar trebui întreprinse pentru optimizarea garantării și
ocrotirii accesului la drepturile și libertățile locuitorilor Statului Român.
Titlul III: Autoritățile publice
(Va urma)
Lorin Fortuna
Coordonator al Grupului Constituțional „Timișoara”